Patru generații diferite sunt active

În ştiinţele sociale, termenul de generaţie este folosit sinonim cu cohorta, desemnând „indivizi într-o populaţie delimitată care se confruntă cu aceleaşi evenimente semnificative într-o anumită perioadă de timp”, definiţie dată de sociologul Karl (Karoly) Mannheim, fondator al sociologiei cunoaşterii. Ultimele patru generații diferite sunt active, acum, pe piața muncii: Generația Baby- Boomers (1946- 1964), care e pe cale de retragere, Generația X (1965- 1980), Generația Y (Millennials, 1981- 1996) și Generația Z (1997- 2012). Afirmația am citit-o într- un articol referitor la studiul lui Sergiu- Lucian Raiu, recent publicat. Studiul analizează caracteristicile fiecărei generații și comportamentul membrilor acestora pe piața muncii, balanța muncă/ familie și așteptările de la angajatori.
În 1991 a fost emisă „Teoria generației Strauss-Howe”, denumită și ”Teoria celei de a Patra Cotituri”, creată de autorii William Strauss și Neil Howe, descrie un ciclu teoretic al generațiilor din istoria Americii. Fiecare generație prezintă un punct critic pe durata a 20-22 de ani. Patru puncte critice alcătuiesc un ciclu complet pe durata a 80- 90 de ani (saeculum, latină= vârstă), după care ciclurile se repetă. Întotdeuna la fiecare a patra schimbare intervine o mare criză, urmată de o revenire. Cele patru puncte critice (cotituri) sunt: Apogeul, Trezirea, Destrămarea și Criza. Ultima perioadă începe cu atentatele din 11 Septembrie 2001, cu începutul crizei economice, continuând cu creșterea amenințării terorismului și criza refugiaților în Europa. Aceiași autori în cartea lor „The Fourth Turning’s next rendezvous with destiny” , au identificat patru modele (arhetipuri) de generații: Eroul, Artistul, Profetul și Nomadul. Teoria menționată a devenit o preocupare publică în ultima perioadă de timp. În recenzia sa Bottyan, B.-Z. afirmă: „Această atenție se datorează faptului că autorii au prezis că Statele Unite vor traversa o criză majoră începând cu 2020. Autorii nu au vorbit niciodată în mod specific despre o pandemie. Ceea ce au prezis au fost tulburări sociale semnificative, împreună cu o criză economică și politică.” Cât și: „Ei prezic, de asemenea, probabilitatea unui conflict armat pe scară largă. Dacă vrem să credem teoria generațională Strauss-Howe, schimbarea radicală va avea loc în următorii câțiva ani.”
Sociologul Mircea Kivu apreciază că „«Generaţia soldaţilor» şi «Generaţia tăcută», pentru că au corespuns cu cele două războaie mondiale, au avut caracteristici similare atât în SUA, cât şi în România." Mircea Kivu susţine că şi „Generaţiile X" şi „Y" de români corespund cu cele de la americani. Cu o caracteristică locală: „Generaţia Y" din România a fost prima care nu s-a format în regimul socialist. În România, Generația Baby Boom nu coincide cu generația născută imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum se întâmplă în cazul altor țări, ci este generația supradimensionată care s-a născut după 1967. Sunt „Decrețeii” sau „Generația cu cheia de (la) gât” cei născuți în urma Decretului 770/ 1966 prin care s- a interzis avortul în România socialistă. Rezultatele sondajului IRES din 23-24 Februarie 2015 conduc la următoarele concluzii: • din punctul de vedere a marketingului sau al ştiinţelor comunicării este mai degrabă interesant să fie studiate în profunzime generaţiile care au devenit perfect adaptabile evoluţiilor tehnologice din ultimii ani – şi vorbim în acest caz despre generaţia Y – „Millenials” (cei născuţi în perioada 1981-2000) şi generaţia Z (născuţi după anul 2000) • generaţia X, chiar dacă, la un moment dat era considerată generaţia ”aşteptată” sau generaţia care ar fi trebuit să genereze liderii României, se regăseşte într-o bună măsură pierdută în lunga tranziţia pe care o traversează din 1990 încoace. Subscriu la opinia că generaţia X nu este una pierdută pentru societate, ci mai degrabă una pierdută pentru ea însăşi, nereuşind să îşi clarifice prea bine legătura cu trecutul şi devenind ambivalentă.
Pentru o comparație destul de clară a generațiilor reiau caracteristicile fiecăreia așa cum le- am găsit descrise în mare parte pe Internet. Acestea pot fi de folos pe piața muncii agențiilor de resurse umane. Generația Baby Boomers 1946-1964 – cu vârsta între 56 și 74 de ani: • persoane ambițioase care cred în munca susținută din greu, cu sacrificiu, poate dependenți de muncă; • tensiune semnificativă față de generațiile mai tinere, cer și de la alții să aibă aceeași etică în muncă și să lucreze același număr de ore; • în România, Generația Baby Boom nu coincide cu generația născută imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, este generația supradimensionată care s-a născut după 1967. Generația X 1965-1980 – cu vârsta între 40 și 55 de ani: • li se mai spun „twenty-somethings= douăzeci şi ceva de ani”. Au fost crescuți în umbra influenței Generației Baby Boomers și sunt prima generație care și-au creiat propria „to do list= listă de făcut”; • sceptici față de status-quo-ul și relațiile ierarhice și se așteaptă ca managerii să le obțină respectul; • adepții unui program de lucru flexibil, autonomie, muncă interesantă și oportunități de creștere profesională. Generația Y 1981-1996 – cu vârsta cuprinsă între 24 și 39 de ani: • denumiți și „Millennials”, „Nexters” , „Generația Nintendo”, „Nativi digitali”, „Net-Geners” , datorită capacității lor de a fi multifuncționali; • cu un optimism extrem și chiar cu așteptări nerealiste, care pot duce la nerespectarea regulilor; • o generație de mentalități inteligente și dezvoltate care adesea par de neînțeles. Generația Z 1997-2012 – cu vârsta cuprinsă între 8 și 23 de ani: • denumiți și: „Generația mobilă”, „Post- Millennials”, „Gen Z”, „Zers”, „iGeneration”, „iGen”, „Homeland Generation” („Homelanders”), „Founders”, „Pivotals” „Generation Nice”, „Screenagers”, „Share Generation”, „The New Silent Generation”; • prima generație născută într-o lume digitală unde accesul la informații este disponibil constant; mari consumatori de tehnologie și adepții lumii digitale; • independenți, nu agreează autoritatea pe care o contestă deseori.

Cum va arăta generaţia viitoare? „Depinde de elite", răspunde sociologul Alfred Bulai. „Dacă elitele vor impune modele reale, dacă vom înceta să valorizăm golănia şi şmecheria, atunci generaţia următoare va fi una de succes. Din păcate, realitatea momentului demonstrează contrariul. O societate care nu valorizează munca - aşa cum este a noastră - nu are nicio şansă să se dezvolte", conchide specialistul. 

Comentarii

Spacebar counter a spus…
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Liviu a spus…
Generația Z din România și șocul maturizării într-o criză de proporții: „Poate după un scenariu groaznic o să vină lumea verde la care visez”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25791128-generatia-din-romania-socul-maturizarii-intr-criza-proportii-poate-dupa-scenariu-groaznic-vina-lumea-verde-care-visez.htm
Deși cam lung articolul preluat de Hotnews se încheie cu o concluzie dură:
„Într-un vis de-al meu, viitorul e verde. Nu știu când și dacă va fi cu noi în el. Cu lumea cum arată acum, cu siguranță nu. Știu că nu e în controlul nostru. Poate după un scenariu groaznic o să vină lumea verde la care visez”.

Postări populare de pe acest blog

Muzica usoara in tineretea mea (seria franceza)

Pentru notițe folosesc OneNote din Windows 10

Links IT pentru consultare