10 explicatii amuzante...
10 explicatii amuzante...
[1]
Oricât de neaoş ar pãrea, mujdei vine din francezã, de la mousse d’ail (spumã de usturoi). Sã nu vã mai prind, aşadar, spunând“mujdei de usturoi”.
Oricât de neaoş ar pãrea, mujdei vine din francezã, de la mousse d’ail (spumã de usturoi). Sã nu vã mai prind, aşadar, spunând“mujdei de usturoi”.
[2]
Cravata a fost iniţial croatã, fiindcã o purtau mercenarii croaţi din armata lui Ludovic al XIII-lea, pe la o mie şase sute.
Cravata a fost iniţial croatã, fiindcã o purtau mercenarii croaţi din armata lui Ludovic al XIII-lea, pe la o mie şase sute.
[3]
Şmecher vine din germanã, de la Schmecker, care era degustãtorul de vinuri. Actualii şmecheri, sãracii, nu fac diferenţa între Veuve Clicquot şi cãpşunicã de Vârteşcoiu.
Şmecher vine din germanã, de la Schmecker, care era degustãtorul de vinuri. Actualii şmecheri, sãracii, nu fac diferenţa între Veuve Clicquot şi cãpşunicã de Vârteşcoiu.
[4]
Chirpiciul vine tocmai din Persia , unde însemna cãrãmidã.
Chirpiciul vine tocmai din Persia , unde însemna cãrãmidã.
[5]
A dezmierda vine din latinã, de la dismerdare, adicãtelea a şterge la fund. Pentru cã mamele pruncilor lui Traian aşa-şi dovedeau afecţiunea.
A dezmierda vine din latinã, de la dismerdare, adicãtelea a şterge la fund. Pentru cã mamele pruncilor lui Traian aşa-şi dovedeau afecţiunea.
[6]
Oraşul Giurgiu se chema pe vremuri San Giorgio, cã-l înfiinţaserã nişte genovezi aventuroşi care fãceau comerţ. Tot mai bine decât oraşul de vis-à-vis, care s-a transformat din Sexaginta Prista în Ruse.
Oraşul Giurgiu se chema pe vremuri San Giorgio, cã-l înfiinţaserã nişte genovezi aventuroşi care fãceau comerţ. Tot mai bine decât oraşul de vis-à-vis, care s-a transformat din Sexaginta Prista în Ruse.
[7]
Pogãcile (nişte turte foarte simple, rustice, din grâu sau mãlai) au ajuns la noi prin austrieci, care le ziceau Pogatschen, dar se trag din focaccia italianã, care vine de la focus, care înseamnã mijloc, centru, buric. Buricul casei era cuptorul. Voilà!
Pogãcile (nişte turte foarte simple, rustice, din grâu sau mãlai) au ajuns la noi prin austrieci, care le ziceau Pogatschen, dar se trag din focaccia italianã, care vine de la focus, care înseamnã mijloc, centru, buric. Buricul casei era cuptorul. Voilà!
[8]
Tradiţionala damigeanã vine din franţuzescul damme-Jeanne, adicã tanti Ioana. În Argentina i se zice şi acum dama Juana, în timp ce englezii au fãcut-o demijohn, iar Vestul sãlbatic a transformat-o în jimmyjohn.
Tradiţionala damigeanã vine din franţuzescul damme-Jeanne, adicã tanti Ioana. În Argentina i se zice şi acum dama Juana, în timp ce englezii au fãcut-o demijohn, iar Vestul sãlbatic a transformat-o în jimmyjohn.
[9]
Jobenul se cheamã joben fiindcã un nene pe nume Jobin îl vindea pe vremea când încã nu era limpede cum ar trebui sã se cheme în româneşte. Memoria colectivã a avut de ales între numele pãlãrierului şi “ţilindru”, care sunã ca pălaria.
Jobenul se cheamã joben fiindcã un nene pe nume Jobin îl vindea pe vremea când încã nu era limpede cum ar trebui sã se cheme în româneşte. Memoria colectivã a avut de ales între numele pãlãrierului şi “ţilindru”, care sunã ca pălaria.
[10]
Clanţa se cheamã clanţã fiindcã face “clanţ”. Serios!
Clanţa se cheamã clanţã fiindcã face “clanţ”. Serios!
Comentarii