Un sumar al actualizării seriei Paradoxul progresului
Copilot în Microsoft Edge este o caracteristică susținută de inteligență artificială care vă poate ajuta să navigați pe web, să găsiți răspunsuri la întrebări complexe și să rezumați informații. Puteți accesa Copilot direct din bara laterală a browserului Edge.
Pe contibutors.ro am gasit o serie de aricole scrise de profesorul Constantin Crânganu. Iată un sumar al actualizării seriei Paradoxul progresului realizat cu Copilot Bing ChatGPT:
Paradoxul progresului (I): Autorul argumentează că, deși lumea a înregistrat progrese extraordinare în soluționarea unor probleme sociale, economice și de sănătate, majoritatea oamenilor consideră că lumea devine tot mai rea. Unul dintre factorii care contribuie la acest pesimism este asaltul mediatic al știrilor negative, care ignoră sau minimalizează realizările umanitare.
Paradoxul progresului (II): Autorul analizează două fenomene care amplifică percepția negativă asupra realității: sindromul punctelor albastre și normalitatea crimei. Primul se referă la tendința de a acorda mai multă atenție informațiilor care confirmă prejudecățile și așteptările noastre, ignorând cele care le contrazic. Al doilea se referă la faptul că, deși rata criminalității a scăzut semnificativ în ultimele decenii, oamenii se simt mai nesiguri și mai îngrijorați de violență, datorită expunerii la știri alarmiste și senzaționaliste.
Paradoxul progresului (III): Autorul prezintă câteva exemple de cum omenirea a reușit să obțină mai mult din mai puțin, adică să crească producția și consumul fără a epuiza resursele naturale. Printre aceste exemple se numără: creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, reciclarea materialelor, utilizarea tehnologiei digitale, dezvoltarea agriculturii de precizie și a biotehnologiei.
Paradoxul progresului (IV): Autorul răspunde la o întrebare a unui cititor care îl provoacă să prezinte date care țin cont de pandemie și de conflictele militare din ultimii ani. Autorul susține că, în ciuda acestor evenimente negative, 2023 a fost cel mai bun an din istoria omenirii, din multe puncte de vedere. De asemenea, autorul adaugă un exemplu de progres care nu se regăsește pe listele obișnuite: înverzirea planetei, datorată emisiilor de CO2 și schimbării climei. În final, autorul discută despre legea Moynihan, care afirmă că numărul de plângeri privind încălcarea drepturilor omului este invers proporțional cu gravitatea situației dintr-o țară. Autorul concluzionează că pesimismul este mai răspândit în societățile libere și democratice, unde oamenii se pot plânge oricând și de orice.
Află mai multe
1
hotnews.ro2contributors.ro3bing.com4hrproteam.ro5
hotnews.ro
Sindromul punctelor albastre este un concept psihologic care a fost numit astfel pentru a descrie o tendință a oamenilor de a recalibra percepțiile lor în funcție de așteptările individuale. Acest fenomen a fost studiat într-o serie de experimente realizate de cercetători de la universități precum Harvard, Virginia, Dartmouth și New York University.
Iată cum funcționează acest sindrom:
Experimentul cu punctele colorate: Participanților li s-au arătat 1.000 de puncte colorate de la foarte violet la foarte albastru. Inițial, majoritatea au recunoscut corect diferențele de culoare. Cu toate acestea, pe măsură ce prevalența punctelor albastre a scăzut, participanții au început să vadă punctele violete ca fiind albastre. Chiar și după ce li s-a atras atenția că numărul de puncte albastre va descrește, ei au continuat să identifice greșit punctele violete drept puncte albastre.
Implicații: Sindromul punctelor albastre are implicații semnificative. Dacă creierul uman se recalibrează constant pe baza experiențelor anterioare, putem pune la îndoială cât de bine vedem lucrurile așa cum sunt în realitate 12.
Acest concept subliniază modul în care așteptările noastre individuale pot influența percepția noastră asupra lumii și cum aceasta poate afecta modul în care evaluăm progresul și problemele sociale.
Află mai multe
1
contributors.ro2
hotnews.ro3
libnet.ro
Iată câteva exemple de fenomene psihologice care pot influența percepția noastră asupra realității:
Efectul de confirmare: Oamenii au tendința de a căuta și interpreta informațiile într-un mod care confirmă convingerile și așteptările lor preexistente. Acest lucru poate duce la ignorarea sau minimalizarea datelor care contrazic aceste convingeri.
Efectul de ancorare: Oamenii sunt influențați puternic de primele informații pe care le primesc. De exemplu, dacă cineva îți spune o estimare inițială (chiar dacă este greșită), aceasta poate deveni un punct de referință (ancoră) pentru evaluarea altor informații.
Efectul de disponibilitate: Oamenii tind să evalueze probabilitatea unui eveniment pe baza cât de ușor pot aduce în minte exemple relevante. Dacă amintirile negative sau alarmante sunt mai ușor accesibile, putem supraestima riscurile.
Efectul de halo: Acest fenomen se referă la tendința de a generaliza o impresie pozitivă sau negativă despre o persoană sau o entitate la toate aspectele acelei persoane sau entități. De exemplu, dacă cineva are o calitate pozitivă (cum ar fi aspectul fizic), presupunem că au și alte calități pozitive.
Efectul de reprezentativitate: Oamenii fac adesea judecăți bazate pe cât de bine se potrivesc anumite exemple sau stereotipuri cu o categorie sau o situație. Acest lucru poate duce la concluzii eronate.
Aceste fenomene psihologice ne arată cât de complexă și subiectivă poate fi percepția noastră asupra realității și cum putem fi influențați în mod neașteptat de factori inconștienți.
Desigur, există câteva strategii pentru a evita sau minimiza influența acestor fenomene psihologice:
Auto-reflecție și conștientizare: Fiți conștienți de aceste fenomene și recunoașteți că pot afecta percepția voastră. Auto-reflecția vă poate ajuta să identificați momentele în care aceste tendințe pot interveni.
Diversificarea surselor de informații: Consumați știri și informații din surse variate. Evitați să vă limitați la o singură perspectivă sau să căutați doar informații care confirmă așteptările voastre.
Verificarea faptelor: Când primiți informații, verificați-le din mai multe surse. Nu vă bazați doar pe prima impresie sau pe o singură sursă.
Fiți deschiși la schimbare: Recunoașteți că percepția voastră poate fi influențată și că este normal să vă schimbați opinia pe baza noilor informații.
Limitarea expunerii la știri negative: Fiți selectivi în privința știrilor pe care le urmăriți. Nu vă concentrați doar pe aspectele negative ale realității.
Cultivarea gândirii critice: Întrebați-vă întotdeauna de ce credeți ceea ce credeți. Analizați argumentele și evidențele în spatele convingerilor voastre.
Comunicarea cu alții: Discutați cu oameni care au opinii diferite. Acest lucru vă poate ajuta să vedeți mai multe perspective și să evitați încadrarea într-o bulă informațională.
Amintiți-vă că nimeni nu este imun la aceste fenomene, dar conștientizarea și eforturile constante pot ajuta la minimizarea impactului lor asupra percepției noastre asupra realității.
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, hard cover în 2021, soft cover în 2022.
Comentarii