miercuri, 15 decembrie 2010

A venit iarna


E 15 Decembrie 2010 si suntem la inceputul iernii. prin Bucuresti e ger, in timp ce in restul tarii a cazut o zapada care s-a topit si a venit gerul si acolo. Am inceput sa ma uit prin Google Maps la Views Street. Destul de interesant, dar cu imaginile destul de vechi. De exemplu cele de pe strada mea sunt din toamna 2008, in plina campanie de reconstructie a infrastructurii. Dar e interesant si asa. Nora mea si-a inceput serviciul astazi asa ca vor avea grija de nepotica, pe rand cele doua bunici. Norocul nepoticii pentru ca are cine sa stea cu ea. Se apropie sarbatorile de iarna si deocamdata nimic imbucuratorin viata de zi cu zi a romanului. Am castigat impotriva recursului intentat de CASMB la Curtea de Apel acum o luna jumatate dar inca nu mi-a sosit pronuntarea, cand o sa am dreptul sa cer sa mi se tina cont de sporurile de acord global in calculul pensiei. Intre timp pensia ramane inghetata, inflatia anuala a fost de aproximativ 8% si se va impozita suplimentar cu 5,5% 1000 de lei din pensie pentru asigurari de sanatate. Mi se par prea ieftine solutiile pentru sustinerea bugetului din 2011, numai taieri din banii celor care contribuie prin impozite. Conducatorii Romaniei nu stiu sa-si construiasca bugetul decat din surse sigure: pensii, subventii, salariile bugetarilor. Sa vedem cum va evolua situatia economica in 2011.

duminică, 19 septembrie 2010

A venit toamna

Uşor, uşor vine toamna şi în România. Începe să se răcească atmosfera. Cu chiu cu vai s-au terminat lucrările de pe strada mea. E vorba de "cârpelile" făcute în ultimele luni. N-a ieşit nimic bun, mai rău decât era înainte. În continuare circulă tramvaiul secondat de maşină, probabil ca să demonstreze necesitatea unei subvenţii din partea primăriei, motiv pentru care nu s-a suspendat şi costul transportului gratuit pentru pensionari. Suma respectivă poate masca o valoare mai mare decât cea necesară pentru bătrâni. Mi-am cumpărat o tastatură nouă, sunt curios cât mă ţine, cea veche era una chinezească de care mă săturasem să o mai curăţ, era plastic alb, care s-a îngălbenit în timp. Asta e Logitech, cel puţin aşa scrie pe ea şi e de culoare neagră. La tastat atingerea e mai plăcută decât cealaltă. Pe 28 Octombrie mă duc la Curtea de Apel unde se va judeca recursul Casei de pensii la hotărârea tribunalului în favoarea mea privind recalcularea pensiei. Va fi ultima mea legătură cu instituţiile statului, în rest îmi voi achita datoriile mele faţă de acesta şi punct. Vorba defunctului meu prieten Costel: "te simţi scos în afara vieţii sociale". Eu unul nu simt o asemenea trăire. Îmi ajunge internetul. Frumoasă invenţie pentru mine. Însă are dreptate creatorul internetului, Tim Berners-Lee: “Paginile de internet trebuie etichetate pentru a se distinge minciuna de adevăr”. Primul mesaj între un client http şi un server a fost trimis cu succes de Tim Berners-Lee în 1990. Pe atunci aveam la serviciu un Mobra Z80, nici vorbă de reţea sau internet.

marți, 24 august 2010

Vara fierbinte

A trecut 23 August vechiul simbol al "eliberarii patriei" şi am simţit şi cum trece vara. O adevărată vară din sud-estul României, aşa cum o ştiu şi eu din copilărie: căldură sufocantă şi ploi puternice şi scurte. An de an au început să se simtă efectele unei posibile încălziri globale, cu toate că parerile sunt împărţite asupra acestui fenomen. Cu chiu cu vai s-au terminat lucrările de refacere a străzii, completate de inerentele cârpeli în urma montării traseului subteran pentru viitoarele fibre optice, dar cablurile atârnă în continuare de stâlpi. Eroarea nu a fost singulară, ea manifestîndu-se şi pe alte căi de circulaţie mult mai importante decât strada pe care stau eu. S-a întrerupt şi operaţiunea de anvelopare a blocurilor din lipsa de fonduri. Cine vrea n-are decât să-şi facă pe cont propriu, statul acoperind eventual dobânda datorată băncii pentru creditul acordat realizării unei asemenea lucrări. S-a mărit tva-ul de la 19 la 24% ceea ce va duce la mărirea inflaţiei şi la micşorarea nivelului de trai. Criza mondială nu are de gând să se rezolve şi în România, cu toate ca majoritatea economiei româneşti aparţine firmelor multinaţionale străine, iar restul se luptă să-şi ducă zilele.

duminică, 9 mai 2010

1 Mai "muncitoresc"


A fost o iarnă adevărată, aşa cum mi le amintesc pe cele din copilarie. Dupa ea a venit primăvara.
S-au terminat lucrarile de reamenajare a străzii. A ieşit un fiasco. Refugiul pentru tramvai a trebuit să fie prelungit. Covorul asfaltic prezintă denivelări mai accentuate decât cel vechi. Apa pluvială se adună pe marginile străzii incât nu mai ai pe unde să traversezi. Dupa mine atât proiectarea cât şi realizarea acestei lucrări s-au situat la nivelul unor începatori. Păcat de banii alocaţi. A venit primăvara şi au început lucrările de izolare a blocurilor de vis-a-vis. Am citit pe internet o serie de relatări despre această anvelopare, dar înca nu eram lămurit. Acum după ce am vazut ce se şi cum se execută părerea mea proprie că e o soluţie atehnică, o improvizaţie care nu va trece peste două ierni şi se va degrada datorită încărcărilor meteorologice (ploaie, temperatură şi vânt). A venit şi 1 Mai. Nu a fost muncitoresc deloc. Se simţea că în atmosferă pluteşte ceva dificil. Nu am citit nimic despre cum a rezolvat România marea criză interbelică. Şi a venit cuvântarea preşedintelui prin care anunţa curba de sacrificiu: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, reducerea sau anularea unor subvenţii. Nu obişnuiesc să fac comentarii politice pe blog. Sunt curios ce se va întâmpla în continuare, dar presimt ca nu asta-i soluţia şi ne aşteaptă şi alte curbe de sacrificiu. Orice asemănare între poza de sus şi situaţia noastră e pur şi simplu întâmplătoare.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

A mai trecut un an




După o vară şi o toamna conforme cu amintirile mele despre anotimpurile petrecute in Bucureşti a venit o iarna care parea şi ea la fel. Dar n-am mai întâlnit aşa ceva de cand traiesc: zile cu maxime de 10-14 grade C. S-a topit zăpada care se aşternuse aşa de frumos prin cartierul meu. Vara şi toamna au fost infernale: şantierul de pe strada mea a fost reactivat şi pâna în Decembrie a fost ceva de nedescris: pickhamere, escavatoare, Rabe, Tatre, autobetoniere, maşini de aşternut bitum, cilindri compresori, muncitori, topometri şi bineînţeles şefii lor au poluat viaţa celor care locuiesc aici. Cine are idee poate recunoaşte intersecţia cu Ştefan cel Mare înainte de "reconstrucţie". În final, la începutul lui Decembrie a venit şi dl. primar general Sorin Oprescu şi a tăiat panglica legată de împrejmuirile staţiei tramvaiului. Am aşteptat să treacă tramvaiul, nimic. Probabil la anul, în 2010. Mai sunt alte lucrări de executat care nu permit tramvaiului să circule. Păcat de panglica tricoloră folosită. Aşa este în Bucureşti.
Nici nu mai are rost să caut unde am scris când a început şantierul de pe strada mea. Suntem deja în anul 2010.